Universitatea de Vest din Timi?oara
Facultatea de ?tiin?e Politice,Filosofie ?i ?tiin?e ale Comunic?rii
Departamentul de ?tiin?e Politice
Obligativitatea respect?rii drepturilor omului

Ciobanu Mihaela Alina
Farca Sorina Patricia
Coordonator
Drd. Raluca Colojoar?
Cuprins: Introducere……………………………………………………………..

Capitolul I
Politicile guvernamentale ce ignor? drepturile omului
Capitolul II
Prezen?a ONG-urilor pentru ap?rarea drepturilor omului
Introducere
Înc? din Imperiul roman, s-a pus pre? pe respectarea legilor ?i, nu în ultimul rând, dreptului omului. Lex, legis a dat în limba român? „lege”. Romanii puneau mare pre? pe lege ?i drepturile omului. Drept care, Caius Titus a spus în forul roman c? verba volant, scrita manent „vorbele zboar?, cuvintele r?mân.” Astfel, a luat na?tere scrierea legilor pe tabule. Primele legi au fost scrie pe tabule din bronz. Acestea au fost puse în centrul Romei pentru a fi cunoscute de c?tre to?i cet??enii Romei. Legea roman? spunea c? ignoratio legi non est argumentum “ignorarea legii nu este un argument.”Tot la Roma a lua na?tere conceptul de drept uman. Ius, iuris reprezint? dreptul uman, dreptul omului. Ius, iuris desemneaz? un drept omenesc, dreptul omului de a fi liber, de a alege liber. Omul este o fiin?? ra?ional?, logic?, n?scut? liber?, omul fiind un scop ?i nu un mijloc ?i în dreptul c?ruia ar trebui s? se îndrepte toate principiile organiz?rii politice în stat.

Respectarea drepturilor omului este un subiect cu o semnifica?ie major? deoarece dac? nu am avea drepturi, via?a noastr? ar fi practic izolat? ?i m?rginit? de injusti?iile formelor de guvern?mânt adoptate sub o form? total lipsit? de aceste concep?ii legate de drepturile omului. Fiecare dintre noi dispunem de ele, iar f?r? acestea lumea nu ar ?ti ce înseamn? libertatea. Totodat?, pe lâng? aceste drepturi noi avem de îndeplinit ?i anumite responsabilit??i, iar f?r? ele lumea ar tr?i ca într-un r?zboi, fiecare f?când ce dore?te f?r? restric?ii, a?adar existen?a unor reguli este o condi?ie sine qua non. Declara?ia francez? a drepturilor omului ?i cet??eanului din 1789 afirm? c? “ignorarea, uitarea ?i dispre?uirea drepturilor omului sunt singurele cauze ale nefericirilor populare.” Din aceasta rezult? c? drepturile omului ocup? unul dintre primele locuri în materie de valori universale recunoscute de c?tre omenire. De asemenea, drepturile omului sunt drepturi pe care persoanele fiec?rei societ??i, le au în virtutea faptului c? sunt oameni indiferent de sex, ras?, na?ionalitate, limba vorbit?, religie, categorie social?, culoarea politic? ?i orientarea sexual?, fiind separate de drepturile pe care oamenii le au prin lege, rezultând, a?adar, c? ele sunt inalienabile ?i intrinseci fiin?elor umane. În principiu, ideea ?i respectarea acestora este în?eleas? de multe ori ca fiind o rela?ie individ-stat, îns? ele trebuie respectate ?i la nivel de organiza?ie, companie sau chiar individ-individ.
Interesant? este totu?i teoria renun??rii la libertatea absolut? în favoarea supunerii unei autorit??ii,vorbim despre na?terea contractului social,un mod de creare a societ??ii sau a statului , realizat între oameni pentru “binele comun”, J.J.Rousseau fiind ini?iatorul acestei teorii în celebra lucrare Contractul social. Statul este creat pentru a face posibil? respectarea drepturilor si asigurarea siguran?ei ?i a securit??ii. Oamenii î?i pun toat? încrederea ?i libertatea într-un monarh, om, sau stat sub imperiul unor condi?ii ,sus?in Grotius,Wolf ?i Wattel, iar când societatea este pus? în pericol sau i se încalc? normele fundamentale de c?tre autoritatea respectiv?, poporul este îndrept??it s? se împotriveasc?.

Capitolul I
Politicile guvernamentale ce ignor? drepturile omului
Dreptul interna?ional al drepturilor omului este o ramur? a dreptului interna?ional public care studiaz? raporturile dintre oameni. Acesta protejeaz? fiin?a uman? pe timp de pace, iar în cazul unor conflicte armate se aplic? normele dreptului interna?ional umanitar care are ca scop protec?ia femeilor ?i a copiilor, limitarea sau interzicerea unor arme etc., împotriva efectelor armate.Protec?ia interna?ional? a drepturilor omului este totu?i nou?, conturat? de abia dup? cel de-al doilea r?zboi mondial. Carta Na?iunilor Unite este modul prin care s-a creat Organiza?ia Na?iunilor Unite ?i care a reconturat interesele în ceea ce prive?te drepturile omului. Totu?i Declara?ia Universal? a Drepturilor Omului adoptat? de Adunarea General? a ONU la 10 decembrie 1948 este un document ce va deveni un veritabil instrument în dezvoltarea unui sistem de protec?ie a drepturilor omului. R?mâne întrebarea dac? acest sistem al ONU are un caracter universal sau doar o voca?ie universal?. Putem spune ca prin felul cum este perceput ,se vrea o universalitate, observând astfel c? el este totu?i doar o voca?ie ,un sistem care nu este recunoscut ?i promovat de întreaga comunitate interna?ional?, declara?ia neavând un caracter juridic.

Regretabil este totu?i faptul c? multe state r?mân reticente în adoptarea ?i promovarea unor valori în ceea ce prive?te umanitatea. Trist este c? în ziua de azi asist?m la înc?lc?ri ?i viol?ri ale drepturilor omului , tratamente inumane, degradante ?i acte de cruzime la adresa demnit??ii umane, iar singura cale în estomparea acestora ,putem spune c? ar fi universalizarea sistemului de protec?ie a drepturilor omului promovat de Na?iunile Unite. Trebuie în?eleas? ideea c? dezvoltarea umanit??ii ?i supravie?uirea acesteia se poate doar prin încrederea ?i respectul fa?? de aceste valori.

În ciuda r?spândirii ?i atât de mult cunoscut, acest concept de drept a omului, exist? ?i în ziua de azi state în care valorile acestea sunt violate. Concep?iile privind libertatea, responsabilitatea ?i dreptul unui om sunt diferite de la stat la stat, fapt pentru care înc? ne punem deseori întreb?ri de tipul : „ce semnfic? drepturile omului?”. Dac? aceste drepturi ale omului sunt sau nu sunt mai importante ca drepturile cet??ene?ti? Aceasta fiind doar o întrebare retoric?, deoarece drepturile omului au fost dintotdeauna mai deosebite fa?? de cele cet??ene?ti, prin urmare ar trebui interpretate ca o obliga?ie sporit? în fiecare comunitate de oameni. Amintim c? Belarusul este singura ?ar? european? în care poate fi aplicat? pedeapsa cu moartea, Mauritania are oameni care tr?iesc înc? în condi?ii de sclavie chiar dac? în 2007 aceast? practic? a fost scoas? în afara legii, numarul lor situându-se la 43,000. De asemenea, SUA , una dintre ??rile promotoare ale democra?iei, ferm sus?in?toare a drepturilor omului, a libert??ii individuale, are ?i ea la rândul ei aspecte care sus?in contrariul. În privin?a Statelor Unite ale Americii, putem da multiple exemple asupra înc?lc?rii ?i necesitatea grandioas? a respect?rii drepturilor omului. Pornind de la un punct, iar acela îl subliniaz? discriminarea persoanelor de culoare, aceast? problem? fiind una istoric?, dar care înc? î?i face sim?it? prezen?a ?i în era noastr? modern?. „ Persoanele de culoare, în special negrii, au sim?it de-a lungul timpului stigmatul prejudec??ii ?i discrimin?rii rasiale” , din acest citat se eviden?iaz? impactul asupra psihicului unui om, victim? a societ??ii umane în care ne afl?m ?i în ziua de azi. Libert??ile ?i drepturile omului, ne referim la cele de culoare, sunt atacate ?i subminate de principiile inumane, principii ce provin ori din natura omului ce de?ine puterea ?i implementeaz? reguli lipsite de scrupule, unde cet??enii de rând îi iau exemplul, sau dintr-un motiv foarte clar prezent în societatea contemporan?, lipsa educa?iei ?i respectului fa?? de cei din jurul nostru, dar acesta este doar un exemplu subiectiv. Tot în Statele Unite ale Americii, s-a remarcat discriminarea femeilor. În trecut, persoanele de sex feminin nu aveau dreptul de a-?i exprima votul, fiind o înc?lcare a dreptului uman foarte accentuat? ce nu se putea a fi ignorat?. A?adar, în secolele XIX ?i XX , femeile r?puse de aceast? injusti?ie au luptat cu înver?unare asupra drepturilor înc?lcate de c?tre marile puteri, dând na?tere unei noi doctrine politice numite feminism. „ Mi?carea femeilor a început a?adar prin a milita nu numai pentru ap?rarea drepturilor femeilor, ci ?i pentru ap?rarea altor grupuri oprimate”, iar astfel dreptul umanitar a dobândit de o pondere semnficativ? în sfera social? a globului. Putem afirma faptul c? din acel moment, s-a identificat ?i libera exprimare, un principiu pe care ni-l dorim cu to?ii. Cu toate c? executivul din statele cu forme de guvern?mânt destul de incerte, am putea spune, ne face s? ne întreb?m de rostul acesteia, fiind un motiv evident ?i necesar în ceea ce prive?te obligativitatea drepturilor omului. În era noastr? contemporan?, discriminarea la locul de munc? reprezint? subiectul principal în diaspor? mai ales. Oameni cu studii superioare, ap?i pentru a fi promova?i la locul de munc? sunt dezavantaja?i de na?ionalitatea pe care o dobândesc, fa?? de colegii de munc? ce sunt n?scu?i în acea ?ar? unde au ales s? î?i dezvolte cariera. 58.000 de oamenii se estimeaz? a tr?i în modern slavery , concediul de maternitate nu este asigurat etc.
De-a lungul timpului, problema stereotipului de sexe a marcat un cli?eu în drepturile omului. Un mod de gândire dezirabil fa?? de cei diferi?i de noi în?ine, afecteaz? societatea în care ne afl?m, „ efectul de turm?” dup? care se ghideaz? natura uman? distruge deseori persoane nevinovate doar pentru simplul fapt c? ceilal?i nu sunt educa?i în dreptul umanitar. În mod explicit, folosit ca primul instrument interna?ional ce se refer? la drepturile omului, principiul egalit??ii constituie o valoare fundamental? a Uniunii Europene. Articolul 21, alineatul (1) marcheaz? în final acest lucru : „ Se interzice discriminarea de orice fel ,bazat? pe motive precum sexul,rasa,culoarea,originea etnic? sau social? ,caracteristicile genetice ,limba,religia sau convingerile ,opiniile politice sau de orice alt? natur? ,apartenen?? la o minoritate na?ional?,averea,na?terea,un handicap ,vârsta sau orientarea sexuala .” Ideea de homosexualitate este asociat? cu o patologie chiar ?i în era noastr? modern? în care ne afl?m, dar „preferin?ele sexuale ?in de via?a intim?, privat? a omului. Ele ?in de individ ?i nu au nevoie de acceptul din partea semenilor sau a statului . Deci este un drept al omului, consacrat ca atare de legisla?ia na?ional? ?i interna?ional?. Salgueiro da Silva Mouta versus Portugalia CtEDO a decis c? obligarea unui p?rinte homosexual care a divor?at de a-?i ascunde orientarea sexual? fa?? de fiica sa atunci când are program de vizitare îi încalc? dreptul la via?? privat?.” În America, anii 70 au avut repercusiuni privind „eliberarea homosexualilor” dat fiind faptul c? autorit??ile din acea vreme arestau persoanele cu aceast? „boal? mintal?”. Cum am mai specificat, Statele Unite ale Americii , a dat esen?? democra?iei , îns? în mod practic ?i cu exemple clare, pe parcursul istoriei a înc?lcat drepturile omului. Astfel de discriminare este prezent? în nenum?rate state memble la Uniunii Europene, de exemplu fenomenul LGBT a fost abordat recent chiar ?i în România. Destul este faptul c? nivelul de corup?ie este ridicat, tot din urma executivului ?i invadarea drepturilor umanitare produse. În nou? din statele membre ale Uniunii Europene nu exist? niciun organism cu competen?e de combatere a discrimin?rii ?i care s? promoveze egalitatea având ca ?i criteriu, orientarea sexual?, iar acestea sunt: Finlanda, Danemarca, Republica Ceh?, Portugalia, Polonia, Malta, Italia, Spania ?i Estonia. Exist? totu?i institu?ii ale Ombudsmanului în cinci dintre aceste ??ri: Republica Ceh?, Estonia, Polonia, Spania ?i Finlanda. Acestea au unele competen?e de primire a reclaman?ilor în leg?tur? cu inegalitatea, discriminarea produs?, dar cu toate acestea nu dobândesc seria de competen?e prev?zute unele directive în ceea ce prive?te egalitatea.

Pe lâng? acestea sunt multe altele care nu respect? drepturile omului, ??ri din estul Europei, din Africa etc. În sistemele abordate de c?tre guvernele din estul Europei, corup?ia este elementul indispensabil, astfel dreptul umanitar întâlne?te destule obstacole în prezent. Evenimentele petrecute în cel de al doilea R?zboi Mondial a provocat omenirea s? investigheze cu o atitudine vehement? discriminarea ce a avut loc, iar Holocaust-ul a provocat ?i el o form? de obligativitate a respect?rii a drepturilor omului. Îndatoririle fa?? de umanitate au fost neglijate de cei care conduc, se investesc sume enorme de bani pentru armamentele din r?zboaie, dar niciodat? pentru binele societ??ii. De ce? Pentru c? cei ce ajung s? conduc? un stat sunt guverna?i de o politic? absolut imoral?, astfel zi de zi vie?ile unor oameni nevinova?i de la femei îns?rcinate ?i copii, pân? la solda?ii du?i pe câmpul de lupt?, lupt? creat? de marile puteri f?r? a se gândi la consecin?ele gre?elii lor. De fapt, nici nu se pot gândi, deoarece ei aspir? la dobândirea puterii la nivel global, indiferent de circumstan?e. Exemplificând drepturile cet??ene?ti ca fiind ap?rate în urma acestor r?zboaie, putem concluziona c? se necesit? urgent obligativitatea drepturilor omului pentru c? sunt mai universale.

Politicile guvernan?ilor, nerespectând drepturile umanitare, duc la degradarea psihologic? a omului ceea ce implic? evident o schimbare ampl? a formei de guvern?mânt ?i a societ??ilor umane. Tirania este prezent? ?i în secolul XXI , istoria repetându-se, dar cap?tând forme din era în care ne afl?m. Prin urmare, drepturile omului nu trebuiesc v?zute ca o op?iune, ci mai degrab? ca o necesitate, obligativitate .

Eforturile nem?rginite asupra respect?rii drepturilor umanitare au dat na?tere organiza?iilor non-guvernamentale pentru respectarea ?i protejarea lor. .Dup? decenii de lupt? politic? dintre dou? mari tabere, putem da ca exemplu în acest moment, Statele Unite ale Americii ?i Rusia, suntem cu to?ii de p?rere c? r?zboaiele au declan?at consecin?e precum foametea, extinderea s?r?ciei, ?iruri de deport?ri ?i cu siguran?? apari?ia diferitelor epidemii, ceea ce subliniaz? necesitatea apari?iei anumitor asocia?ii de caritate, iar de-a lungul timpului aceste organiza?ii ?i-au demonstrat de nenum?rate ori bunele inten?ii asupra umanit??ii. Cel de-al doilea R?zboi Mondial a l?sat Grecia într-o situa?ie ce a condamnat copiii ?i femeile din acea zon? la foamete, astfel aceste organiza?ii au inaugurat programe ?i campanii pentru a acoperi lipsurile. Liga Na?iunilor Unite a fost prima organiza?ie de acest fel, în 1919 în împrejurimile celui de-al doilea R?zboi Mondial. În anul 1948, dup? cel de-al doilea R?zboi Mondial, s-au pus în practic? într-un mod concis aceste drepturi, în trecut fiind mai multe încerc?ri, dar organizarea ?i circumstan?ele au împiedicat conturarea ajutorului umanitar. Injusti?iile, violarea acestor drepturi de c?tre guvernan?i , a adus în Europa viziunea clar? a ceea ce trebuie respectat pentru ca „pacea în lume” s? fie instaurat?. Organiza?iile de acest fel ?i-au propus chiar s? sensibilizeze, oarecum actorii politici pentru aceast? cauz?. În epoca noastr? contemporan? sunt cinci mari institu?ii remarcabile prin activit??ile deprinse ce au ca obiectiv principal respectarea drepturilor omului : Organiza?ia Na?iunilor Unite, Amnesty International, Human Rights Watch (HRW) ?i Curtea European? a Drepturilor Omului (CEDO), OXFAM. În secolul XXI, nerespectarea drepturilor umanitare se subliniaz? prin problema refugia?ilor, astfel aceste institu?ii î?i prezint? scopul comun pentru combaterea investi?ilor procurate de guverne pentru armamentele unde sunt desf??urate r?zboaiele. Deci este evident? misiunea principal? a acestor organiza?ii non-guvernamentale, aceea de dezvoltare a umanit??ii. Totu?i, puterea cuvântului ?i a respect?rii lui este realizat? de fiecare dat?, deoarece confedera?ia încearc? s? „trag? de mânec?” fiecare form? eronat? a guvernului din diferite state cu probleme . Astfel, înf??i?eaz? totalitatea concep?iilor de protec?ie ?i întrajutorare a umanit??ii la stadiul interna?ional sau mai exact, reprezint? ansamblul activit??ilor de caritate ce î?i doresc dezvoltarea nivelului social ?i compasiunea fa?? de omenire de c?tre fiecare dintre noi. Vom exemplifica câteva din organiza?iile implicate în fenomenele recente ce au loc la nivel interna?ional: ONU, HRW ?i Amnesty International. „Organiza?ia Na?iunilor Unite este, probabil, unul dintre angrenajele institu?ionale suprastatale cu cele mai multe ac?iuni, pe cât de multe, pe atât de diverse, de la conferin?e privind drepturile femeii, copiilor, refugia?ilor pân? la campanii de sensibilizare a opiniei publice în leg?tur? cu nevoia de vaccinare a copiilor din Somalia sau de culturalizare politic? a cet??enilor statelor ce au fost conduse prin abuz de putere.” Din aceste rânduri se denot? faptul c? organiza?iile non-guvernamentale, ONU în special, sunt reglementate pe baza unui abuz de putere. Persoanele neîndrept??ite sunt adesea cet??enii naivi sau informa?i gre?it, astfel guvernul din acel stat abuz? de ei, atingând pragul de non?alan?? asupra unor oameni, aceia îi putem numi chiar victime. „Victime” de care se ocup? deseori aceast? confedera?ie prin ac?iunile întreprinse. Human Rights Watch este o organiza?ie ce se ocup? cu cercetarea asupra unor activit??i ce ar putea înc?lca drepturile omului, în mod special . Cunoscut? datorit? faptului c? expune în mass-media, datorit? unor membrii jurnali?ti, diferite probleme la nivel global, întrucât se discut? liber , ?i solu?ii în vederea acestora. Mai exact, a fost fondat? în urma R?zboiului civil din America cu scopul de a „examina critic rolul jucat de guvernele str?ine, în particular de Statele Unite ale Americii, în acordarea de sprijin militar ?i sprijin regimurilor abuzive”.Amnesty International reprezint? un organ de membrii ce se lupt? pentru libertatea oamenilor, în general , de aici ?i sintagma „libertatea de a lupta pentru libertate”. Este o organiza?ie ce fundamenteaz? într-un mod precis ?i clar obligativitatea drepturilor omului. „ Amnesty International a fost unic? prin faptul c? a reprezentat prima organiza?ie provenind din mediile populare ale societ??ii ce a abordat, din punct de vedere comportamental ?i normativ, problema drepturilor omului la nivel personal, local ?i interguvernamental. Nu prin simpla existen?? a AI sunt rezolvate cazurile de înc?lcare a drepturilor omului. Dar, prin activitatea acesteia.” Astfel, activit??ile desf??urate de-a lungul prezen?ei sale pe scen?, adesea a eliberat oameni constrân?i de propriul stat din care fac parte.

Istoria este plin? de cazuri de nerespectare a drepturilor omene?ti. Amintim de Holocaust, persecutarea evreilor de c?tre Germania, dar nu numai, ei fiind dispre?ui?i ?i de c?tre alte popoare, ?i chiar ?i în ziua de azi antisemitismul este destul de prezent.Apoi , guvernele statelor fost-socialiste sunt ?i ele exemple perfecte de subminare a drepturilor omului, a demnit??ii umane, acte degradante împotriva umanit??ii. Gulagul este modul prin care regimul stalinist a dus la moarte milioane de oameni prin înfometarea popula?iei. Bineîn?eles, pe lâng? acestea mai sunt multe altele cunoscute de majoritatea oamenilor.
Sfera viol?rii drepturilor omului nu este una uniform?. Ea variaz? de la ?ar? la ?ar?, dar ?i de la o perioad? la alta. Cazuri de înc?lc?ri ale acestor drepturi sunt exhaustive ?i chiar repetitive în India. A luat diverse forme, precum: crima, violul, prostitu?ia, munca for?at? în rândul copiilor, abuzurile sexuale, violen?a domestic?, s?r?cia, casta ?i discriminarea, discriminarea de gen, exploatarea muncitorilor etc. Din 1980 a evoluat un mecansim nou pentru protec?ia drepturilor omului pentru grupurile s?race, exploatate ?i dezavantajate. Aceasta este cunoscut? sub numele de Public Interest Litigation (PIL). Curtea Suprem? din India, nu numai c? a recunoscut dar a ?i men?inut astfel de litigii, permi?ând cet??enilor publici ?i activi?tilor sociali s? lupte pentru protejarea s?racilor ?i a persoanelor dezavantajate din punct de vedere economic ?i social.

Curtea Suprem? a Indiei cu interpretare liberal? ?i prin utilizarea mecanismului PIL a c?utat s? protejeze aceste drepturi prin urm?toarele:
1. Prin expansiunea orizontului drepturilor omului
2. Prin democratizarea accesului la justi?ie prin intermediul peti?iei PIL depuse de c?tre cet??enii ?i activi?ti sociali legate de grupurile s?race, slabe ale societ??ii.

3. Prin acordarea de m?suri provizorii victimelor ?i persoanelor v?t?mate prin plata de desp?gubiri sau compensa?ii.

4. Prin monotorizarea judiciar? a institu?iilor de stat cum ar fi sec?iile de poli?ie, azilurile de boli mintale, închisori.

5. Prin consilierea unor noi tehnici de constatare a faptelor: în mai multe cazuri de înc?lcare a drepturilor omului , Curtea Suprem? a numit ” comisiile de ancheta” sau ofi?eri pentru investiga?ii ?i constat?ri. Prin exercitarea acestui nou tip de litigiu de investiga?ie, Curtea Suprem? ?i Înalta Curte au solicitat asisten?a unor institu?ii precum NHRC (National Human Rights Commission), CBI, ?i a altor organe de specialitate, precum ?i a ONG-urilor pentru a investiga înc?lcarea drepturilor omului.

N.H.R.C are urm?toarele func?ii: s? ancheteze plângerile privind înc?lcarea drepturilor omului, s? intervin? într-o procedur? judiciar? care implic? violarea acestor drepturi, promoveaz? cercetarea în acest domeniu, de a r?spândi cuno?tin?ele privind drepturile omului, încurajeaz? activismul social, recomand? m?suri de implementare.

Este clar c? NHRC nu are nici o putere de a lua vreo decizie obligatorie. Trebuie s? depind? de alte agen?ii cum ar fi Curtea Suprem? sau Înaltele Cur?i de Justi?ie, sau guvernele interesate sa î?i pun? în aplicare recomand?rile. În ciuda tuturor limi?rilor, aceast? comisie a f?cut pân? acum o treab? minunat? în ceea ce prive?te prevenirea înc?lc?rii drepturilor omului ?i protec?ia acestora. De asemenea, s-a ocupat efectiv de înc?lcarea acestora provocate de activit??i teroriste ?i insurgen?ilor din statele nord-estice ?i altele, violul, tortura fizic? ?i mental? ?i altele asemenea. Ea a f?cut o munc? demn? de încredere în chestiuni precum reforme ale poli?iei ?i închisorilor, probleme ale refugia?ilor ?i emigran?ilor ?i victime ale r?pirilor.

Drepturile omului substituie drepturile cet??ene?ti, iar principalii beneficiari al acestui principiu sunt acele popula?ii de oameni, ignorate de guvernele proprii ale fiec?reia în parte. Pân? la urm?, ar trebui cu to?ii s? ?inem cont de un fapt real, acela c? indiferent de orient?rile sexuale, indiferent de pozi?ia social? pe care o avem fiecare dintre noi, religie, suntem cu to?ii oameni ?i locuim pe aceia?i planet? de aici rezult? c? trebuie s? ne accept?m unii pe al?ii, dar s? ?inem cont ?i de umanitate, conlucrând unii cu al?ii. Se aspir? c?tre sensibilitatea l?untric? a oamenilor condu?i de termenul putere, urmând ca mai apoi, problemele cu care se confrunt? aceast? organiza?ie, s? fie rezolvate într-un mod efectiv.
În concluzie, drepturile ?i libert??ile fundamentale ale omului ne permit s? ne dezvolt?m ?i s? folosim din plin cali??ile noastre umane,inteligen?a,darurile ?i con?tiin?a noastr?, s? r?spundem nevoilor noastre sau de alt? natur?. Ele se desprind din aspira?ia oamenilor la o via?? în care demnitatea ?i valorile fiec?ruia sunt protejate ?i respectate. În ciuda faptului c?, în prezent la nivel mondial domne?te o pace relativ?, totu?i interesele politice, conflictele regionale amenin?? principiile fundamentale ale respect?rii drepturilor omului.

Bibliografie :
1. The Global Slavery Index 2016
2. Ball & Dagger, Ideologii politice ?i idealul democratic, Editura POLIROM,Ia?i,2000
3. CARPINSCHI, Anton, Diana M?rg?rit, Organiza?ii Interna?ionale, Editura Polirom, Ia?i, 2001
4. CARTA DREPTURILOR FUNDAMENTALE A UNIUNII EUROPENE
5. https://www.ngo-monitor.org/ngos/human_rights_watch_hrw_/ 6. http://www.un.org/en/index.html 7. http://www.hrw.org/ 8. https://plato.stanford.edu/archives/win2014/entries/rights-human/# 9. http://www.unhcr.org/non-governmental-organizations.html 10. http://amnesty.md/ro/activities/campaign/aparatorii-drepturilor-omului/